duminică, 4 noiembrie 2018

Ceritifcat de colaborare-proiect eTwinning WWW-WHAT A WONDERFUL WORLD!


Dupa doua de implementare a proiectului WWW-What a Wonderful World, ca urmare a aplicarii unui chestionar referitor la activitatea derulata, am primit acest certificat!  Este motivant si incurajator pentru partenerii unui proiect sa fie rasplatiti cu acest gen de certificate! Multumesc frumos!



sâmbătă, 29 septembrie 2018

WWW-WHAT A WONDERFUL WORLD!



În anul școlar 2018-2019, copiii grupei mari Ștrumfii, sunt implicați în derularea proiectului eTwinning  WWW-WHAT A WONDERFUL WORLD! În proiect sunt implicate 38 de cadre didactice din 12 țări: Armenia, Bulgaria, Portugalia, Italia, Grecia, Turcia, Lituania, Ucraina, Polonia, Azerbaijan, Tunisia și România.
"WWW - Ce lume minunată!" este un proiect derulat pe parcursul unui an școlar, bazat pe patrimoniul cultural și cetățenia digitală, ceea ce ne dă posibilitate de a-l numi  un proiect cultural digital. Proiectul dorește să atragă atenția  asupra patrimoniului cultural din lume. Proiectul vizează dezvoltarea competențelor digitale, de cooperare între parteneri și promovarea înțelegerii interculturale, subliniind în același timp importanța diversității culturale. Patrimoniul cultural se referă la o gamă largă de la artefacte, monumente istorice și clădiri până la mediul natural, relații, tradiții și obiceiuri. Patrimoniul cultural este considerat a fi o valoare remarcabilă și universală pentru omenire. Prin urmare, vor fi  organizate activități de învățare, distractive și de cooperare pentru a recunoaște semnificația sa într-un mod digital. Proiectul își propune să promoveze dezvoltarea abilităților digitale și de comunicare. Datorită proiectului copiii implicați vor putea fi mai receptivi la patrimoniul cultural și vor avea o colaborare mai puternică într-o gamă largă de grupuri și sarcini culturale.


luni, 25 iunie 2018

The Ugly LegoDuckling #eTwinclusion-new eTwinning project

The project aimed to develop democratic values and fundamental children's rights as social inclusion, non-discrimination, tolerance as well as an active citizenship. At the same time it intended to promote intercultural dialogue through all forms of learning in cooperation with other partners, in order to enhance critical thinking and literacy using storytelling, develop children’s resistance to discrimination, and develop linguistic skills in a foreign language. Pupils involved shared their own experiences and cultures with the other partners and countries.
General objectives were:
· To develop democratic values and fundamental children's rights
· To develop imagination and creativity
· To improve knowledge of the English language
· To offer new ways to involve learners with different learning styles
· To improve social and individual skills
· To improve motivation to learn
· To share different cultures
In December, teachers talked about the project with their children. They sent digital Christmas cards and they presented themselves to other partners. 
In January/February , the teachers and pupils dramatized the story  in different versions so the children could talked about what is similar and what is different in the stories. 
The children drew pictures of the duckling and build him in Lego (the best will be voted by pupils and it will become the project logo), and teachers uploaded it all on our Twin Space.
In March/April , every class did a “Role play - games” .Teacher will collect the pupils ’ reflections and discuss with each other different emotions.
In May the partner created an online cooperative e-book with the title :” The Ugly LegoDuckling #eTwinclusion”.
In June-a final survey will be created for parents to the success of the project.

marți, 13 martie 2018

Gânduri de sfârșit... de INDUCAS!

Au trecut mai multe luni de cand scriam primul articol pe blog despre comunitatea INDUCAS. Pentru mine aceste luni au fost o adevărată provocare și am avut ocazia să cunosc alte cadre ddiactice care au aceeași probleme ca și mine...
Acum că am ajuns aproape de final, trag linie și încep să mă gândesc care au fost așteptările mele și câte s-au realizat pe pacursul acestor luni! S-au propus teme de discuții și am vazut multiple puncte de vedere pertinente, puncte de vedere cu care am fost sau nu de acord, am citit despre experiențe de început de carieră didactică fericite și mai puțin fericite, am avut ocazia să învăț din exemplele prezentate de alți colegi..Am incredere in debutanți ca rezultatele vor fi dintre cele mai bune și, cel mai important, direct proportionale cu munca depusă..




” Un final de drum...însemnă un nou început – „În sfârșit am ajuns!” este ceea ce vreau să exclam, dar în acelasi timp, mă bucur  de călătoria de care am avut parte, alături de  profesori dornici de învățat...mentori sau debutanți.

miercuri, 7 februarie 2018

INDUCAS-Evaluarea în învățământul preșcolar

Evaluarea reprezintă un act didactic complex, integrat demersului diactic, prin care se urmăreşte măsurarea cantităţii cunoştinţelor dobândite, valoarea performanţele şi eficienţa acestora la un moment dat, oferind soluţii pentru perfecţionare a actului didactic. Ausubel considera că, evaluarea ”este punctul final într-o succesiune de evenimente”, care cuprinde următorii paşi:
a)Stabilirea scopurilor pedagogice, prin prisma comportamentului dezirabil al elevilor,
b) Proiectarea şi executarea programului de realizare a scopurilor propuse,
c) Măsurarea rezultatelor aplicării programei,
d) Evaluarea rezultatelor.
A evalua reprezintă actul prin care se  determină măsura în care obiectivele propuse au fost atinse, eficienţa metodelor de predare – învăţare. Cu toate că toate cadrele didactice se încred în onestitatea proprie în ceea ce priveşte evaluarea,  G de Landsheere observa că un profesor ”trebuie mereu să ştie ce succes a avut actul didactic pe care îl organizează”(1975).
În acest mod, prin intermediul evaluării, profesorul pentru învățământ preșcolar poate identifica ceea ce au acumulat preşcolarii, ce lacune există în pregătirea acestora, care sunt posibilităţile şi ritmurile proprii de învăţare, interesele copiilor. În ceea ce îl priveşte pe copilul preșcolar, scopul principal al evaluării este acela de a observa şi determina tendinţele acestuia de învăţare, ajutându-l să-şi cunoască şi să-şi dezvolte aptitudinile, formându-i deprinderi de muncă independentă.
Sintetizând aceste note definitorii, prof. I. T. Radu defineşte evaluarea ca fiind : „procesul menit să măsoare şi să aprecieze valoarea rezultatelor sistemului de educaţie sau a unei părţi a acestuia, eficacitatea resurselor, a condiţiilor şi a operaţiilor folosite în desfăşurarea activităţilor, prin compararea rezultatelor cu obiectivele propuse, în vederea luării deciziilor privind ameliorarea în etapele următoare.” ( 1981)

În concluzie, prin intermediul evaluării nu realizează doar o simplă constatare a rezultatelor, ci şi analizează procesul care le-a produs.

miercuri, 3 ianuarie 2018

INDUCAS  

Comunicarea familie – educatoare, un aspect esenţial în educarea copilului
Familia este primul factor educativ în viaţa copilului, familia este prima care influenţează dezvoltarea copilului şi îşi pune amprenta pe întreaga sa personalitate. Primele valori sociale sunt transmise de familie: „înainte de a beneficia de educaţia instituţionalizată, copilul învaţă în familie”.
Comunicarea între cei doi actori ai educației rezolvă aproape orice fel de problemă. Când părintele se interesează constant de evoluţia copilului său, îi va fi mai uşor să identifice punctele slabe ale propriului copil şi să-l ajute să-şi depăşească greutăţile de înţelegere. Se pot cere sugestii educatoarei pentru activităţile care se pot desfăşura în timpul liber cu copilul, astfel încât să-şi dezvolte anumite capacităţi care să îl ajute atât la grădiniţă, cât şi în viaţa de zi cu zi.
Părinţii trebuie puşi mereu în temă cu progresul pe care îl fac copiii. E esenţial să discute în primul rând cu educatoarea, deoarece ea este cea care îl are pe copil în grijă în timpul în care se află la grădiniţă. 
Este foarte important ca relaţia dintre părinte şi educatoare să aibă un aspect pozitiv pentru buna dezvoltare a copilului. Iată cateva ”sfaturi” pentru o bună comunicare educatoare – părinte – copil:
  • Copilul trebuie lăsat să-şi dezvolte propria relaţie cu educatoarea. Contactul cu educatoarea este unul dintre primele şi cele mai importante contacte pe care un copil îl are cu o persoană adultă; 
  • E bine să i se explice copilului că nicio situaţie e numai în alb şi negru. De fiecare dată când povesteşte ceva negativ de la grădiniţă, el ar trebui încurajat să spuna şi un lucru bun care i s-a întâmplat. Astfel, părintele va recăpăta o perspectivă mai amplă asupra situaţiei şi îl va învăţa pecopil să vadă şi lucrurile pozitive;
  • Relaţiile sunt construite pe baza unui parteneriat bazat pe comunicare, în care există respect reciproc şi toate părţile au de câştigat.
Este evident că părinţii şi profesorii impărtăşesc o responsabilitate uriaşă. O bună comunicare între ei este esenţială succesului, în scopul motivării copiilor pentru învăţare şi al creşterii interesului lor în această direcţie.
Comunicarea între cele doua categorii implicate nu trebie să fie limitată( luăm în considerare familia lărgită :bunicii, unchii, mătuşile, etc.).
Beneficii ale comunicării: 
Părinţi:
  • Să discute cu educatoarele copiilor lor. Să stabilească o relaţie adecvată cu ele. Să conştientizeze că fiecare are de învăţat de la celălalt.
  • Să participe la evenimentele derulate  din grădiniţă. Implicarea în activități  non-formale, activități pe ateliere, etc.-oferă şansa de a le cunoaşte pe educatoarele copilului lor. Mai mult de atat, copilul va fi foarte mândru când părinţii săi merg la grădiniţă.
  • Să discute permanent cu copilul despre ce se întâmplă la grădiniţă. 
  • Să creeze acasă un mediu bun de învăţare. Să sprijine învăţarea, prin desfăşurarea de activităţi zilnice cu copilul. 
  • Să ceară şi sfatul educatoarelor. Acestea ştiu multe despre dezvoltarea copilului şi îşi petrec mult timp cu el.
  • Să le ofere informaţii utile educatoarelor. Schimbarea condiţiilor familiale, cum ar fi divorţul, boala părinţilor sau chiar moartea unui animal preferat pot determina tulburări de concentrare în învăţare. 
Părinţi şi educatoare:
  • Să aibă expectaţii realiste de la copii 
  • Să-i ajute pe copii să îşi planifice activităţile şi să le dezvolte interesul în diverse domenii
  • Să se angajeze în discuţii unii cu alţii personal când există probleme, dar şi când apar aspecte bune.
  • Să utilizeze mijloacele online, rapide în vederea comunicării cu părinţii 
  • Fiecare să elaboreze o listă cu întrebări şi să o prezinte. 
  • Fiecare să încerce să ofere oportunităţi de învăţare. 
Educatoare:
  • Să menţină fluxul comunicaţional pozitiv. Să trimită însemnari părintelui, prin care acesta este înştiinţat în legătură cu activităţile grupei.
  • Să înveţe despre cultura, viaţa, locul de muncă al celor din familii, pentru a realiza impactul tuturor acestora asupra copiilor. Să fie receptivi la alţi membri ai familiei sau prieteni apropiaţi ai acestora, care sunt interesaţi de educaţia copiilor.
  • Să explice clar politica de stabilire a regulilor clasei.
  • Să descrie părinţilor modul în care vor fi împlinite obiectivele educative propuse.
  • Să spună fiecărui părinte ceva special despre copilul său, astfel încât acesta să înteleagă motivele pentru care profesorul crede ca cel mic va avea succes.
  • Să caute seminarii de dezvoltare profesională sau literatură despre modul în care pot fi contactaţi părinţii. Să ceară directorului sau Consililului grădiniţei să furnizeze instruire iniţială în domeniul implicării părinţilor în şcoală, precum şi cea referitoare la rolurile educatorilor.
  • Să-i ajute pe părinţi să înţeleagă importanţa sprijinului lor. Să mulţumească acestora pentru implicare şi să explice care vor fi avantajele acţiunilor lor pentru copil şi pentru grădiniţă.
O legătură deosebită între educatoare şi părinţi va duce la o relaţie deosebită între copii şi educatoare. 
Bibliografie: 
1. Cucoş, C. (coord.) Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. Ediţia a III-a revăzută şi adăugită. Iaşi, Editura Polirom, (2009) 
2. Dumitrana, M., Copilul, familia şi grădiniţa. Iaşi: Editura Compania, (2000) 
3.  *** Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Împreună pentru copii: grădiniţa şi comunitatea. Modul general pentru personalul grădiniţei, Bucureşti, (2008)