Calitățile profesorului mentor-INDUCAS

Un mentor ar trebui să aibă competențele personale și profesionale necesare pentru a răspunde nevoilor cadrelor didactice debutante și de a crea o relație personală și profesională cu aceștia. Mentorul ideal este o persoană care ar trebui următoarele calități:
a) competență și experiență profesională (un profesor  bine pregătit profesional, bun manager al clasei, care se simte confortabil în funcția de profesor, care cunoaște politicile și procedurile din domeniul educațional, colaborează bine cu elevii, părinții,colegii, are disponibilitate  pentru învățarea pe parcursul întregii vieți);
b) atitudinea și caracterul (model pentru alte cadre didactice, dedicat profesiei didactice, disponibilitate pentru a face schimb de informații și de idei cu ceilalți colegi, flexibil, deschis la minte, umor, optimism și gândire pozitivă);
c) abilități de comunicare de ordin superior (este capabil să elaboreze strategii eficiente de instruire și evaluare, să comunice eficient prin conversație euristică, vorbire clară și eficientă, să ofere feed-back prin în mod pozitiv și productiv, să ofere încurajare emoțională și morală, să utilizeze e-mail și alte mijloace moderne de comunicare modernă în mod eficient, să dovedească entuziasm, pasiune pentru predare, discreție și confidențialitate);
d) abilități interpersonale (este capabil să dovedească empatie, modestie, să fie ușor abordabil, să comunice ușor cu cei din jur, să mențină o relație profesională de încredere, să manifeste atenție față de problemele politice, de discriminare, multiculturalitate și diversitate, să inspire o atmosferă de calm și siguranță);
e) abilităţi de planificare şi cercetare (este capabil să identifice şi să definirească nevoile şi resursele, să colecteze informaţii, să elaboreze şi să implementeze proiecte, să dezvolte strategii).
f) abilități digitale pentru integrarea mijloacelor moderne de predare în procesul instructiv-educativ.


Preluat : https://iteach.ro/experientedidactice/dezvoltare-profesionala-mentorat-si-coaching

INDUCAS- Proiectarea didactică în învățământul preșcolar

Proiectarea activității didactice este determinată de cerința creșterii calității și eficienței instruirii. Orice activitate trebuie să fie eficientă și este cu atât mai eficientă cu cât este proiectată mai bine. Proiectarea activității didactice reprezintă un ansamblu de procese și operații de anticipare a acesteia. I se asigură un caracter sistematic, rațional .

- procesul deliberativ de fixare mentală a pașilor ce vor fi parcurși în realizarea instrucției și educației;

- un demers de anticipare a obiectivelor conținuturilor, metodelor și mijloacele de învățare, a instrumentelor de evaluare și a relațiilor ce se stabilesc între toate aceste elemente.

În conducerea desfășurării activităților instructiv-educative din grădiniță, profesorul exercită mai multe funcții:

- orientarea și planificarea activităților instructiv-educative:

• se începe cu studiul resurselor umane, materiale, al programelor școlare și al mijloacelor de învățământ;

• precizarea obiectivelor și a conținuturilor;

• se aleg apoi strategiile didactice, metodele, mijloacele de învățare, formele de activitate cu copiii și instrumentele de evaluare.

- conceperea și desfășurarea metodică a activităților în concordanță cu obiectivele vizate;

- dirijarea proceselor de predare-învățare-evaluare:

• dirijarea directă a proceselor de predare se obține folosind metodelor de comunicare expozitive și interogative;

• dirijarea indirectă presupune folosirea parțială a metodelor interogative și, pe scară largă, a metodelor activ–participative (euristice);

• dirijarea euristică dezvoltă la copii creativitatea și îi ajută să redescopere noi adevăruri prin efort propriu de gândire.

- reglarea procesului de învățarea pe bază de feed-back:

• feed-back-ul are funcția de control, de reglare și autoreglare;

• profesorul poate regla din mers predarea și învățarea; profesorul poate să ia microdecizii în scopul optimizării procesului predare-învățare-evaluare mergând până la o reproiectarea a instruirii.

- controlul și evaluarea activităților de învățarea a copiilor:

• prin metode de control și evaluare.

- optimizarea, ameliorarea și inovarea procesului de predare-învățare-evaluare; optimizarea se realizează prin:

• precizarea obiectivelor pedagogice;

• structurarea logică a conținutului;

• adecvarea conținutului la nivelul de înțelegere al copiilor;

• folosirea mijloacelor moderne de învățământ;

• folosirea metodelor activ–participative;

•eficacitatea procesului de învățământ crește atunci când profesorul comunică copiilor obiectivele, îi motivează, îi determină să participe activ la activitate;

- evaluarea și autoevaluarea activităților instructiv–educative:

• evaluarea este realizată prin asistență la activitate, rapoarte de activitate, situații statistice privind rezultatele și progresul copiilor.

Activități posibile de realizat mentor-debutant -INDUCAS

Activități posibile de realizat mentor-debutant pe parcursul unui an școlar

            Data: 15-20 august, la două săptămâni înainte de începerea anului şcolar

Faza: anticipare

Activităţi posibile: - telefon sau scrisoare pentru contactul informal

       - întâlnire informală

       - prezentare informală a cadrului de desfăşurare a activităţii viitoare

            Data: 20-31august, o săptămână înainte de începerea anului şcolar

Faza: anticipare

Activităţi posibile: - prezentarea şcolii /orarului şi a politicii şcolii privitoare la activităţile de                    învăţare în cadrul diverselor discipline

        - începerea unei relaţii de dezvoltare profesională bazată pe încredere şi colaborare

      - orarul întâlnirilor de lucru

Data: septembrie, prima zi de şcoală

            Faza: anticipare

Activităţi posibile: introducere în activităţile şcolii

            Data: septembrie, după 1-2 săptămâni de şcoală

            Faza: anticipare

            Activităţi posibile: - rezolvare de probleme apărute, legate de dificultăţile apărute, sprijin pentru formularea obiectivelor aferente activităţilor ce vor urma;

           

            Data: septembrie - octombrie

            Faza: anticipare spre supravieţuire

            Activităţi posibile: - începerea lucrului la planul de dezvoltare profesională

            Data:  octombrie

            Faza: supravieţuire

            Activităţi posibile: - întâlniri cu mentorul sau alţi profesori cu experienţă pentru a discuta tehnici de economisire a timpului

                                    - furnizarea unei game largi de strategii didactice prin:

a)  frecventarea unui curs de perfecţionare adecvat;

b) observarea unor practici eficiente la mai mulţi colegi cu experienţă.

            Data: noiembrie

            Faza: deziluzie

            Activităţi posibile: - schimb de experienţă şi soluţii cu mentorul sau alţi profesori cu experienţă din şcoală

                                            - discuţii de susţinere

Data: noiembrie

            Faza: deziluzie

            Activităţi posibile: - participarea la consilii profesorale, workshop-uri, activitatea metodică din şcoală

                                             - întâlniri pentru rezolvarea problemelor

            Data: decembrie

            Faza: deziluzie

            Activităţi posibile: - discuţii privind probleme apărute

         - explicaţii privind evaluarea elevilor şi raportarea rezultatelor către părinţi

        - sărbătorirea aspectelor de succes

            Data: ianuarie

            Faza: revenire/revigorare

            Activităţi posibile: - reconsiderarea planului de dezvoltare profesională

                           - stabilirea obiectivelor semestrului al II-lea

                                             - concluzii cu privire la evaluare                 

           

Data: februarie

            Faza: revenire/revigorare

            Activităţi posibile:    - oferirea de oportunităţi de participare la cursuri de perfecţionare

-        predare în echipă

-        discuţii privind performanţele elevilor

            Data: martie

            Faza: revenire/revigorare

            Activităţi posibile: - analiza performanţelor elevilor şi explorarea relaţiilor cauză-efect

        - furnizarea de informaţii, explicaţii pentru performanţele elevilor şi pentru şedinţele părinţi-elevi

            Data: aprilie

            Faza: revenire/revigorare spre reflecţie

            Activităţi posibile: - discuţii pe marginea activităţilor şcolare şi extraşcolare

                                      - analiza progreselor privind dezvoltarea profesională

            Data: mai

            Faza: revenire/revigorare spre reflecţie

            Activităţi posibile: - identificarea succeselor

- facilitarea conexiunilor dintre stadiile de învăţare parcurse şi deciziile viitoare privind învăţarea

                           - verificarea finală a rapoartelor şi a explicaţiilor pentru părinţi

                      

Data: iunie

            Faza: anticipare

            Activităţi posibile: - sărbătorirea realizărilor

                           - înregistrarea performanţelor elevilor

                          - reflecţia şi identificarea obiectivelor activităţilor viitoare

Profesorul mentor-formare INDUCAS

În procesul de formare al mentorilor, accentul ar trebui să fie pus pe o comunicare deschisă; capacitatea de a oferi un feed-back constructiv; capacitatea de a rezolva probleme legate de procesul de predare-învățare-evaluare, probleme de inserție socio-afectivă în cadrul unității școlare, probleme legale; capacitatea de a coopera cu alți mentori din alte unități școlare; capacitatea de a oferi modele de autoevaluare , îmbunătățindu-și permanent propriile competențe.
Un mentor ar trebui să fie un cadru didactic care furnizează asistență și suport cadrelor didactice debutante sau studenților, pe parcursul primilor ani de activitate în cadrul sistemului de învățământ.

”The wheel of Seasons”-proiect eTwinning 2016-2017

This year, the children of the small group, Smurfs, were involved in the eTwinning project "The wheel of Seasons", with the participation of children and teachers from kindergartens / schools of Italy, Greece, Spain, the Czech Republic, Turkey and Romania. The project aims to make a virtual journey through the four seasons, by engaging all the senses, by knowing traditions, legends, stories, songs, dances, games, country-specific poems. The purpose of the project was to discover the marvelous and miraculous experience of the four seasons by engaging the five senses. In addition, the project aimed to improve children's communication skills in their mother tongue and in a foreign language. Project activities have been scheduled to take place over the four seasons, activities and products for each season are organized, online meetings are organized via Skype, etc. Through heuristic methods, children have been helped to ask questions and formulate responses, which has helped them to stimulate the desire to know and to experience. All of these activities were recorded in a joint online journal that represents the final product of the project. The journal is divided into four chapters, one for each season, and each chapter records the activities performed by the children. After each season the children voted online, their favorite activity. The great benefit of this project has been working in a team that works and has fun together. The children watched all the project partners' materials throughout the project, so they had the opportunity to get to know many children and teachers in Europe, concerned about the themes and the program of the project.